Lu litiu, cu nùmmuru atòmicu 3 e pisu atòmicu 6,941, è l'elimentu mitallicu alcali cchiù leggiu Pi migghiurari la sicurizza e lu vurtaggiu, li scinziati mmintaru matiriali comu la grafiti e l'òssidu di cubbartu di litiu pi sarbari l'àtumi di litiu. La struttura muliculari di sti matiriali furma riticulu di sarbamentu a nanuscala ca ponnu sarbari àtumi di litiu. Accussì, puru si la custodia dâ battirìa si rumpi e l'ossìgginu trasi, li muleculi di ossìgginu su' troppu granni pi tràsiri nta sti riti di sarbamentu nichi, evitannu a l'àtumi di litiu di cuntattari l'ossìgginu e accussì evitannu na scattatina.
Doppu aviri acquisitu elittruna, sti joni di litiu si cristallizzanu nnâ supirfici dû matiriali, ca, comu la suvraccarica, prisenta un pirìculu. Si la custodia dâ battirìa si rumpi, si virifica n’esplosioni. Pirciò, la prutizzioni dî batterii a ioni di litiu-àvi a nclùdiri armenu tri elimenti: un lìmiti supiriuri pâ vurtaggiu di càrrica, un lìmiti cchiù vasciu pâ vurtaggiu di scaricamentu e nu lìmiti supiriuri pâ currenti. Di sòlitu, agghiuncennu li cèlluli dî batterii a litiu, cc'è na scheda di prutizzioni nna na batteria a litiu, ca duna principalmenti sti tri prutizzioni. Cumunca, sti tri prutizzioni dâ scheda di prutizzioni su’ chiaramenti nsufficienti, e li scatti di batterii a litiu cuntinuanu a succèdiri spissu nta tuttu lu munnu. Pi garantiri la sicurizza dî sistemi dî batterii, è nicissària n’analisi cchiù apprufunnita dî càvusi dî scatti dî batterii.






